Prin gaura cheii

Posts Tagged ‘invitatie

Week-end-ul urmator voi merge la o nunta. Si nu oricum. Voi fi domnisoara de onoare. Asa ca, putina pregatire nu strica, nu?
Cam care ar fi atributiile ei? Hmm, buna intrebare. Hai sa vedem ce zice lumea…

Pai, o prima parere ar fi:
“eu cred ca o domnisoara de onoare trebuie sa pastreze legatura cu mireasa saptamanal cu cateva luni inaintea nuntii. chiar daca nu e neaparat ceva de facut, dar sa simta mireasa ca ii esti alaturi si ca se poate bizui pe tine. in plus e frumos sa mergeti impreuna la cumparaturi – rochia de mireasa, sandale, jartiera, flori, rochita ta de domnisoara..etc. Si mai trebuie sa faceti un fel de scenariu cu ce o poti ajuta in ziua nuntii..sa ai grija de rudele ei care poate sunt venite de departe si nu au pe nimeni sa le conduca sau sa le spuna ce sa faca, sa ai o trusa de machiaj la tine, un ruj, o trusa de cusut (plus ac de siguranta), o pereche de ciorapi fini, albi, in cazul in care mireasa poarta..si se rup sa o ajuti sa ii inlocuiasca. sunt convinsa ca si mireasa va avea back-up-ul ei si se va pregati cu tot felul de lucruri, insa e bine ca si tu sa fi pregatita, mai ales ca miresele pot fi foarte emotionate si nervoase si uituce…”

Ok, deja am inceput prost… ca de pastrat legatura, am pastrat-o… dar ca sa vorbim de o gramada de chestii, nu neaparat legate de nunta. De cumparaturi nu mai vorbesc… abia am reusit noi trei sa ne luam rochitele. Cu neamurile, nu stiu cum o sa ne descurcam, ca mai repede se stiu intre ele.
O prima concluzie… indatoririle domnisoarei de onoare nu sunt asa de usoare. Hai sa vedem o alta parere…

“Domnisoara de onoare organizeaza petrecerea burlacelor, sustine moral mireasa inainte de nunta.
In ziua nuntii pune florile in pieptul rudelor, conduce invitatii in sala, pregateste camera mirilor.” Cu astea ne-am mai descurca, mai putin partea cu invitatii. Sa vedem…
Next… “sa danseze, sa zambeasca in permanenta sa vorbeasca cu invitatiisi sa fie mereu cu atentia in patru pt orice gen de probleme ce pot aparea, pt a le usura seara mirilor”. We can do that… i hope.

Hai sa vedem ce zic si specialistii… astea is dintr-un articol, nu pareri de pe forum…
Urmatoarea oprire se va face la mireasa acasa, unde (inainte ca nasa sa aranjeze voalul) domnisoarele de onoare se vor ocupa de “gatirea” acesteia, iar cavalerii o vor ajuta cu incaltarea. De asemenea, dupa ce mireasa a prins primele flori (cocarde) in pieptul mirelui si al nasilor, domnisoarele de onoare sunt cele care vor prinde restul de flori la reverul nuntasilor“… pana acu nimic nou. Mai departe…
“Tot cavalerii si domnisoarele de onoare (cei care vor purta lumanarile celor doi miri) vor fi cei care vor deschide mersul in alai catre biserica, ca si intrarea de aici.” Cred ca peste lumanari o sa sarim, dar probabil ca vom intra inaintea nasilor si mirilor in Biserica.
Peste asta iar o sa sarim… “In biserica, cavalerii si domnisoarele de onoare vor tine lumanarile (atunci cand acestea nu sunt tinute de catre nasi) si vor lua parte la inconjurarea masa de trei ori intr-un alai format din preoti, nasi, miri, cavaleri si domnisoare de onoare.”
Peste asta poate nu… “Tot ei se vor ocupa de indrumarea nuntasilor catre iesire pentru a-i intampina pe miri.”
Si, nu in ultimul rand… “Domnisoarele vor prinde florile in pieptul invitatilor care nu au fost la biserica, iar impreuna cu cavalerii, vor indruma oaspetii la locurile lor la mese, indicandu-le (in acelasi timp si daca au nevoie sa stie) unde sunt localizate toaletele, barul, garderoba etc. Ei sunt datori sa danseze si sa intretina atmosfera in timpul evenimentului“…

In concluzie: imbracat mireasa, prin flori la nuntasi, intrat in Biserica, intretinut atmosfera, ajutat mireasa… sper sa ne descurcam.

Pe vremea cand cochetam cu japoneza, am fost toti cei care participam la curs, la o ceremonie a ceaiului tinuta de o doamna din Germania care a trait un timp in Japonia si care era asistata de mai multe domnisoare japoneze. Una dintre ele era prietena cu sensei. Practic, eram invitatii ei. Nu ca asta a contat prea mult. Cred ca “doamnele” (a se citi babele) de la forumul german ne priveau ca pe niste intrusi.

Ceremonia a fost relativ interesanta. Traditional, se servesc mai intai niste bombonele dulci si apoi ceaiul verde. Inainte de a se prepara, frunzele de ceai sunt maruntite pana ajung sa fie un fel de praf fin. Praful asta este amestecat pe rand cu apa si frecat cu o ustenisila speciala pana face spuma. Apoi este servit musafirilor. Una din “doamne” a avut rolul musafirului in timpul ceremoniei si toate membrele forumului au primit apoi ceai. In Japonia, ceremonia este foarte importanta, iar ele o tratau ca si cand ar fi fost un joc. Nu au inteles semnificatia ei. Nu au inteles cat de important este pentru un japonez sa isi cinsteasca musafirii. Poate daca ar fi inteles, atitudinea fata de noi ar fi fost alta.

Evident… am primit si noi cate un jeleu din acela dulce, de la una din domnisoarele din Japonia. Gazdele nu erau de loc interesate de prezenta noastra. Dupa care am stat si ne-am uitat la ceremonie, la modul in care gazda isi serveste oaspetele, apoi cu toata lumea primeste ceai, mai putin noi. Era evident ca ne ocolesc atunci cand aduc paharele. Tot aceleasi domnisoare, dupa ce am asteptat ceva timp, si-au dat seama ca poate ar trebui sa primim si noi cate un pahar (de plastic) de ceai. Dupa jeleul dulce, gustul ceaiului verde este mai puternic, mai amarui, si din pacate era deja rece, iar praful din care era facut iti ramanea pe dinti. As fi preferat oricand unul din ceaiurile de la Carturesti. Dar eram musafiri, si, chiar daca nu ne-a placut, nu puteam sa ne jignim gazda. Asa ca am baut cuminti ceaiul si am plecat de acolo cu un gust amar.


Categories

Archives

Let’s Do It, Romania! Sa pastram Romania curata! ROMANE, FII MAI NEAMT!
July 2017
M T W T F S S
« May    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31